marți, 25 iunie 2013

Perioada oreion

Cand eram foarte mic, stiam ca mama isi va face timp pentru mine ori de cate ori voi dori un partener de joaca. Erau zile in care nu puteam iesi afara, zile in care nu chemam copii in casa... Imi amintesc de
"perioada oreion", perioada in care nu luam nici un tratament, nu ma durea nimic, nu imi era rau, dar mi se interzicea sa ies afara sau sa iau contact cu alti copii. Nu aveam altceva de facut decat sa pictez, sa rezolv diverse joculete din revistele pentru prescolari si sa ma joc. Nu ma deranja sa ma joc singur, dar uneori imi placea sa o chem pe mama, pentru ca ea facea exact ce ii ceream, nu se enerva cand pierdea la un joc si parea sa nu se plictiseasca.
Crescand, am stiut ca ma voi juca tot mai putin, iar mama ma va refuza tot mai des, pentru ca asa este in firea lucrurilor. De unde puteam ghici acum cativa ani ca mama mea va ajunge sa se joace mai des decat mine? Este adevarat, se joaca altfel decat o fac copiii, dar pune la fel e mult suflet, se implica la fel de mult si se distreaza asa cum copiii de astazi reusesc tot mai rar sa o faca.
A intrat de curand intr-un joc de bloggeri, numit Duzina de cuvinte. Se da un numar de 12 cuvinte, cu care fiecare membru al grupului trebuie sa faca un text. Desi nu a adunat prea multe comentarii la acel articol, din partea mea a primit nota mare pentru Floarea de Cafea si Steaua Nordului. Cred ca intr-o zi voi incerca sa ma joc si eu cu duzina de cuvinte, daca timpul imi va permite.

0 comentarii:

Te-ai pierdut?

Un produs Blogger.