vineri, 24 octombrie 2014

Timpul trece prea repede

In perioada de liceu timpul trecea atat de repede incat daca ma opream sa mananc sau sa dorm, aveam senzatia ca voi pierde o multime de lucruri. Si cum senzatia asta nu imi dadea pace, in acei ani dormeam in jur de patru-cinci ore pe noapte si culmea era ca nici nu ma simteam obosit. E adevarat ca atunci cand am fost la pescuit, nu m-am  bucurat decat de somnul din cortul plin de tantari enervanti, de a caror prezenta aflam atunci cand ma trezeam sa mananc sau sa imi fac nevoile si observam ca aratam ca un experiment esuat din laboratorul unor savanti nebuni. In acele doua zile de vacanta probabil am dormit mai mult decat o faceam de obicei intr-o saptamana si jumatate. 

Timpul trece repede si acum, dar mai nou dorm vreo doisprezece ore pe zi, nu pe noapte. Aceasta sa fie oare problema din cauza careia dorm atat de mult? Ca adorm in zori de zi, cand majoritatea oamenilor se pregatesc de pauza de masa la munca si ca ma trezesc pe inserat? Si atunci cand ma trezesc ma simt de parca as fi venit de la munca, zi de zi mai obosit de parca somnul mi-ar face rau. 
Dar nu am ce face, pentru ca intotdeauna m-am simtit mai bine noaptea, am impresia ca am mai multa energie, mai multe idei si cred ca ceea ce ma atrage cel mai mult este faptul ca majoritatea oamenilor dorm asa cum este normal. Pe cand ziua, e un soare enervant pe cer din cauza caruia nu vezi bine, iti lacrimeaza ochii si e prea multa activitate in jurul meu. 
Si totusi oboseala isi face simtita prezenta tot mai des si mai apasat. Am incercat sa imi fac un program mai strict cu ajutorul caruia sa pot intra in normal, macar pentru o perioada, dar nu am reusit sa imi duc planul la bun sfarsit. Un prieten drag ce imi seamana macar in privinta somnului imi sta alaturi, parca spunandu-mi ca indiferent cat de enervanta ar fi starea de oboseala, noaptea e prea dulce pentru a o dormi. Iar in cazul in care adorm noaptea, Mitzi, pisica mea draga, are grija sa imi dea trezirea la prima ora a diminetii, muscandu-ma de picioare ori de nas, parca incercand sa ma pedepseasca ca nu i-am tinut de urat pe timpul noptii.
Acum stau si ma intreb, oare chiar trece timpul mai repede atunci cand soarele este sus pe cer sau pur si simplu am ajuns eu sa urasc eu ziua din cauza ca este prea multa lumina, iar noaptea este mult mai linistita?

0 comentarii:

Te-ai pierdut?

Un produs Blogger.